titlul nr.3 – viaţa este in mâinile tale ! – partea a doua

vezi aici partea întâi …….

B)        MEDIUL DE MUNCĂ

1  CONDIŢII FIZICE ŞI FIZIOLOGICE DE MUNCǍ 

-Particularităţile locului de muncă (schimburi)

-Orarul de mucă
 -Factorii fizici ai muncii
Zgomot         Iluminat           Umiditate        

Vibraţii               Praf 

Alţi factori
-Riscuri vizavi de condiţiile fizice de muncă
-Factori fiziologici implicaţi în munca prestată:
Ritmul de muncă (solicitarea)

Poziţii posturale Oboseala Efort

Alţi factori fiziologici

2  CONDIŢIILE PSIHOSOCIALE ALE MUNCII

– Relaţii interpersonale funcţionale

– Existenţa sau nu a unui grup (echipă de muncă)

4  CONDIŢIILE PSIHOLOGICE DE MUNCĂ (în ce constau):

Stilul de conducere al şefilor
Gradul de supleţe al instrucţiunilor şi orarelor
Relaţiile cu alte echipe Relaţiile cu superiorii Relaţiile cu colegii Relaţiile cu subordonaţii

3  CONDIŢIILE SOCIALE ALE MUNCII

Cum este privit de alţii postul respectiv de muncă

Statutul postului de muncă (ierarhia în organizaţie)

Avantajele postului de muncă

Salarizarea

 Posibilităţi de promovare

 

C)        SARCINA DE MUNCĂ

fişa postului este personalizată, ea diferă de la o companie la alta, este deci construită pentru compania în cauză şi reflectă percepţia companiei legată de postul respectiv de muncă. De exemplu, postul de economist presupune existenţa unor sarcini şi responsabilităţi diferite când este vorba de o bancă, o companie, un liber profesionist şi o întreprindere mică. Deci, elaborarea fişelor de post este posibilă numai prin realizarea unei atente analize a muncii.

Analiza muncii este activitatea sau procesul prin intermediul căruia sunt studiate posturile de muncă dintr-o organizaţie cu scopul identificării elementelor componente specifice ale acestora, adică îndatoririle angajatului pe post, responsabilităţile faţă de produsele create, rezultatele aşteptate, sarcinile majore, relaţiile postului de muncă cu altele din ierarhia organizaţională etc. (Nancy Cole, 1997).

. Problema nu este simplă, un patron trebuie să ştie ce tip de posturi şi în ce număr vor fi ele create, în ce constau sarcinile de muncă pentru fiecare post, care este dificultatea sa, ce deprinderi de muncă, aptitudini şi alte particularităţi individuale presupune practicarea fiecărei profesii etc. Aceste informaţii el le obţine numai pe baza unei minuţioase analize a activităţilor de muncă din compania pe care o conduce.

În linii foarte generale, analiza muncii descrie aspectele importante ale unei activităţi de muncă, elementele sale componente discrete, cu scopul de a ne ajuta să o distingem de alte activităţi de muncă şi de a evalua munca respectivă. Ea constă într-un studiu de profunzime a unui post de muncă atât sub aspectul sarcinilor sau a cerinţelor profesionale, cât şi sub acela al exigenţelor comportamentale. Analiza muncii stă la baza tuturor deciziilor cu caracter organizaţional.

Analiza posturilor de muncă poate fi privită dintr-o perspectivă funcţională ca fiind o precondiţie pentru numeroase activităţi specifice managementului resurselor umane (Ash & Levine, 1980; Lees & Cordery, 2000; Ombredane & Faverge, 1955):

·      Planificarea RU

·      Utilizarea eficientă a RU

·      Proiectarea planurilor de carieră

·      Managementul evaluării performanţelor

·      Recrutarea şi selecţia profesională

·      Instruire şi dezvoltare

·      Managementul cunoştinţelor

·      Descrierea posturilor de muncă

·      Proiectarea şi reproiectarea muncii

·      Managementul sănătăţii şi protecţiei muncii

·      Clasificarea şi gruparea posturilor în familii de posturi

·      Evaluarea muncii şi compensaţiile

·      Cerinţe legale/cvasi-legale privitor la muncă.

Aspecte legislative în domeniul organizării timpului de lucru
Durata normală a timpului de muncă (art.109 si 110 din Codul Muncii)

Pentru salariatii angajati cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe săptămână.

Durata maximă legală a timpului de muncă (art. 111 din Codul Muncii)

Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăsi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Durata zilnică a timpului de muncă (art. 112 din Codul Muncii)

Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Munca de noapte (art.122 din Codul Muncii)

Munca prestată între orele 22:00 si 06:00 este considerată muncă de noapte.

Repausul săptămânal (art.132 din Codul Muncii)

Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta si duminica.

 

……… urmează în partea a 3-a

D)            EXECUTANT

Activitatea este desfăşurată de către lucrători instruiţi pentru desfăşurarea activităţilor de birou..

Tipul responsabilităţilor titularului postului

ü  în raport cu instrumente şi maşini

ü  în raport cu produsele muncii

ü  în raport cu securitatea muncii

ü  în raport cu alţii

ü  în raport cu perfecţionarea profesională